Lucrarea lui Plutarch, De Iside et Osiride a fost analizata în detaliu, aproape rând cu rând, mai ales prin intermediul editiilor bilingve, însa cum era de asteptat au ramas o serie de aspecte neclarificate. Printre acestea se numara si explicatiile oferite de catre Plutarch referitoare la limba egipteana antica si la hieroglife. Desigur, beneficiem de [...]
FORMATIA INTELECTUALA A LUI PLUTARCH
Odata stabilite principalele aspecte ale vietii religioase a Egiptului greco-roman, în general redate fidel de catre Plutarch în De Iside, dar si în alte lucrari din vasta sa opera (atât în „Vitae “, cât si în „Moralia “), se impune definirea formatiei intelectuale a gânditorului din Chaeroneea. Educatia, studiile, gândirea filosofica si teologica vor constitui [...]
Zei si culte noi
Cultele grecesti au patruns pe teritoriul Egiptului faraonic cu mult timp înainte de venirea la putere a Ptolemeilor, odata cu instalarea colonistilor greci pe teritoriul Deltei, în regiunea Memphisului si în zona Vaii Nilului, din a doua jumatate a secolului VII î. Hr. Conform unei relatari a lui Herodot, Psammetik I a apelat la mercenarii [...]
Religia faraonica traditionala
Înaltarea unor sanctuare, între secolele III î. Hr. – II d. Hr., dedicate principalilor zei ai tarii (Hathor, Horus, Khnum, Isis, Osiris, etc.) atesta, printre altele, si vitalitatea religiei traditionale în timpul stapânirii greco-romane. Aceste edificii sunt si marturii în privinta templelor egiptene, pastrându-se traditia de edificare a lor. Aparent, un templu ridicat sub Augustus [...]
Atitudinea clerului
Epoca greco-romana cunoaste schimbari treptate ale statutului clerului, care în cele din urma se transforma într-o categorie sociala resemnata în fata noilor stapâni ai Egiptului, respectiv romanii. La vremea cuceririi macedonene clerul reprezenta înca o casta bine organizata, fiind, în general, considerat detinatorul „puterii“ si mai ales al întelepciunii. De regula, se poate constata ca [...]