Autoritatea lucrului judecat

NOŢIUNI GENERALE

35. „Lucrul judecat” este esenţa unei hotărâri judecătoreşti
de condamnare, achitare sau încetare a proccsuiui penai, care pune
capăt unui conflict de drept.Situaţia când în cauză există o hotărâre
care a tranşat definitiv şi irevocabil o pretenţie cu caracter juridic
se desemnează spunându-se că există „lucru judecat”. Lucrul
judecat este caracterizarea specifică a unei stări de drept.

„Autoritatea lucrului judecat” este constituită din totalitatea
efectelor pe care Ie are o hotărâre judecătorească. Această
autoritate poate să derive dintr-o hotărâre judecătorească definitivă
şi irevocabilă sau dintr-o hotărâre încă supusă căilor ordinare de
atac. în primul caz se mai spune că hotărârea a dobândit putere dc
lucru judecat, iar al doilea caz, că hotărârea arc autoritate de lucru
judecat provizorie. Conţinutul şi intensitatea autorităţii de lucru
judecat variază după natura hotărârii din care isvorâşte.
a) Autoritatea de lucru judccat definitivă prezintă efectele cele
mai complete şi anume pe de o parte un efect pozitiv, dinamic,
sau coercitiv, care constă în dreptul şi obligaţia de a aduce la
îndeplinire dispoziţiile hotărârii, cum este arestarea condamnatului
sau internarea lui (actic judecaţi), iar pc de altă parte un efect
negativ, static, prohibitiv, care opreşte reluarea totală sau parţială
a procesului asupra aceluiaşi obiect (exceptio rei judicatae).
b) Autoritatea de lucru judccat provizorie apare ca un conflict
care a fost soluţionat de o instanţă şi carc se găseşte, în urma
exercitării unei căi de atac, în faţa instanlelor superioare, să fie adus
din nou în faţa primei instanţe, deoarece există faţă de această
autoritate de lucru judecat. Dar mai mult; dacă două instanţe egale
în grad. deopotrivă competente, se găsese investite în aceeaşi cauză,
aceea dintre ele care a fost sesizată mai in urmă poate pur şi simplu
să refuze a judeca, întcmeindu-se pe imprejurarea că o identifică
urmărire pentru acelaşi fapt, este pe rol înaintea unei alte instanţe.
Hotărârea nedefinitivă fixează irevocabil obiectul şi părţile
din proces, fiindcă după principiile dreptului comun numai în faţa
primei instanţe poate avea loc extinderea acţiunii penale sau a
procesului penal (art, 335-337 C. pr. pen.) cât şi constituirea ca
parte civilă şi intervenţia persoanei civilmente responsabilă.
Autoritatea de lucru judecat definitivă nu trebuie confundată cu
irevocabilitatea hotărârii, care este numai o condiţie formală a acelei
autorităţi. Momentul când o hotărâre devine irevocabilă, este arătat
de art. 416 şr 417 C. pr. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea
nr. 45/1993. De asemenea, această autoritate nu trebuie confundată
cu executorietatea hotărârii fiindcă o hotărâre poate în unele cazuri
să fie executată înainte de a dobândi autoritate definitivă, iar alteori o
hotărâre poate căpăta autoritate de lucru judecat definitivă şi totuşi să
nu fie executată, cum este în caz de condamnare condiţionată.
Autoritatea de lucru judecat rezultă din dispozitivul hotărârii,
iar din motivarea ei numai în măsura în care poate forma suportul
necesar al dispozitivului.
36. Autoritatea lucrului judecat derivă din funcţia organelor
judecătoreşti, care este de a stabili o stare de drept în cazul concret
judecat, pentru a nu se repeta la nesfârşit acelaşi proces. Necesitatea
socială dc a asigura ordinea juridică impune deci instituţia
autorităţii lucrului judecat. Pe lângă aceasta, hotărârile judecătoreşti
sunt rezultatul unei cercerări care prezintă toate garanţiile de
imparţialitate în căutarea adevărului.
Sc impune că res judicata pron veritate liabctur – lucrul
judccat este presupus a reprezenta adevărul. Accst dicton putea
să fie valabil atât pentru dreptul român, cât şi pentru dreptul statelor
moderne care adaugă cele mai largi posibilităţi de investigaţie şi
adevărul poate fi realmente stabilit. In consecinţă, lucrul judecat
nu mai este presupus a reprezenta adevărul, ci oglindeşte chiar
realitatea. Lucru judecat nu mai are la bază o prezumţie, ci reflectă
integral adevărul faptic şi juridic, iar sistemul proccdural de control
judiciar oferă asemenea garanţii. Autoritatea lucrului judccat
fiind un principiu de ordine publică este, sub aspectul său negativ,
mai mult decât o cxccpţie, adică mijloc de fond acordat inculpatului
pentru a paraliza urmărirea îndreptată contra sa; este chiar o
prohibiţie pentru procuror de a intenta din nou acţiunea penală şi
o obligaţie pentru judecători de a ţine seama din oficiu de existenţa
lucrului judccat.
37. In C. pr. pen., mai sunt prevăzute o seamă dc hotărâri, care
nu au legătură eu fondul cauzei, dar care au autoritate de lucru
judecat asupra punctelor rezolvate. Astfel, hotărârea dată într-un
conflict de competenţă se impune în faţa instanţei de trimitere,
când faptele râmân acelcaşi (artr. 43 al. 9 C. pr. pen.).
încheierile de oricc fel nu au autoritate în ce priveşte latura
penală a procesului, aşa încât se poate reveni oricând asupra lor,
sau se poate nesocoti rezultatul acelor încheieri, când au fost aduse
la îndeplinire, dacă nu este în concordanţă cu scopul procesului,
în penal, nu există, ca în civil, încheieri intcrlocuitorii.
38. întrucât hotărârile sunt opere omeneşli, nu este exclus ca
judecătorii, din diferite cauze, să se fî înşelat, când au apreciat
stările de fapt din care trebuie să rezulte consecinţe juridice. Ştiind
(şi trebuind să ştie) accst lucru, legiuitorul a pus la îndemâna celor
interesaţi calea de atac a revizuirii (art. 393-408 Cod pr. penală,
cu modificările aduse prin Legea nr. 45/1993).
Alte erori se pot corecta pe calea recursului în anulare (art. 409-
414′ Cod pr. pen.). iar erorile dc drept îşi pot găsi rezolvarea prin
pronunţarea recursului în interesul legii, confonn art. 414: Cod pr. pen.

facebook

Nici este nici un comentariu deocamdata.

Comenteaza

CREŞTEREA SI PERFECŢIONAREA DEMOCRAŢIEI SCLAVAGISTE IN ATICA

în cursul anilor care au urmat reformei lui Cleisthenes (vezi mai sus p. 120 şi urm.) au fost aduse însemnate […]

Perioada Clasica

500—400 î.e.n. Zorii secolului al V-lea sînt întunecaţi de iminenţa invaziei persane spre vest. Prezenţa perşilor în sudul regiunilor ocupate […]

Religia orfică

Vechiul panteon olimpic este încă pe deplin respectat, dar, din ceata zeilor olimpici, Apollo se desprinde ca o figură aparte, […]

Arhitectura şi artele plastice

Secolul VI este o verigă în continuitatea principalelor aspecte şi perspective apărute în cultura materială a Greciei din secolele precedente […]

Reformele constituţionale aduse de Cleisthenes

Aşa cum s-a mai specificat, o piedică de seamă în democratizarea sistemului constituţional atenian, conceput de Solon, o reprezenta persistenţa […]

LUPTELE INTERNE PENTRU DREPTURI

Legislaţia lui Dracon, în Atica, şi alte legislaţii asemănătoare în alte cetăţi-stat nu au izbutit să îmbunătăţească şi să reglementeze […]